Plan de lecție III - GÂNDIREA PARTEA aII-a

Clasa: a X-a
Disciplina: Psihologie
Subiectul lecției: Gândirea
Timp de lucru: 50 minute

Oo1: Definirea gandirii pe baza informatiilor asimilate in lectia anterioara
Oo2:Sa ilustreze formele gandirii
Oo3: Elevii sa fie capabili sa faca distinctia intre principalele modalitati de rezolvare a problemelor
Oo4:Sa explice modul in care gandirea interactioneaza cu celelalte procese psihice

Metode didactice

1. Conversatia (15 min)
- Salutul. Verificarea prezentei.
- Se verifica cunostintele asimilate la lectia anterioara. Profesorul lanseaza intrebari ca de exemplu “Care este definitia gandirii?”, “ Este posibila gandirea fara limbaj?’, “Care sunt modalitatile fundamentale de operare ale gandirii?”. Prin aceste intrebari profesorul efectueaza o evaluare punctuala.
- Perioada in care se atinge obiectivul 1.
2. Expunerea verbala (30 min)
- Profesorul scrie pe table titlul lectiei: “Gandirea- forme, proces de intelegere si rezolvare de probleme” dar si continutul lectiei: 1. Formele gandirii
2.Gandirea ca proces de intelegere si rezolvare de probleme
3.Interactiunea gandirii cu celelalte procese psihice
- Profesorul le exemplifica formele gandirii iar elevilor li se cere sa ilustreze acestea pe baza evenimentelor din viata lor.
- Profesorul va prezenta cele doua procese inseparabile ale gandirii: intelegerea si rezolvarea de probleme. Dupa prezentarea teoretica profesorul le va da o problema apoi pune intrebari, precum “Care sunt strategiile voastre in rezolvarea de probleme?”, “Ce factor negativ influenteaza rezolvarea acestei probleme?”, “Ce calitati ar trebui sa prezinte o persoana pentru a rezolva cu usurinta aceasta problema?”.
- Profesorul el va cere elevilor sa gaseasca moduri in care gandirea interactioneaza cu celelalte procese psihice invatate.
- Profesorul in acest timp doreste sa realizeze o evaluare sistematica, dorind atentia tuturor elevilor, invatand pe baza evenimentelor din viata lor.
- In acest timp profesorul reuseste sa atinge obiectivele 2,3 si 4.
3. Conversatia( 5min)
- Profesorul va pune intrebari elevilor pentru a testa atentia elevilor la cele exemplificate in decursul orei.
- Profesorul multumeste elevilor pentru participare.



Gândirea ca sistem de operaţii


Operaţiile gândirii acţionează în cupluri operatorii:
a) analiza şi sinteza
b) abstractizarea şi generalizarea
c) inducţia şi deducţia


a)Analiza şi sinteza:
- prin analiza unui obiect sau clase de obiecte, acestea sunt separate în minte, după anumite criterii şi sunt mediate prin cuvânt şi alte sisteme de semne şi simboluri.
- sinteza este recompunerea mintală a obiectului din însuşirile esenţiale
Finalitatea operaţiunilor de analiză şi sinteză este elaborarea unui model mintal al obiectului supus analizei: este un model informaţional, o replică mintală proprie subiectului cunoscător.

b)Abstractizarea şi generalizareaŞ
- abstractizarea este operaţia de extragere a unor date esenţiale ,a unor caracteristici comune unei clase, categorii. Abstractizarea are două sensuri: pe de-o parte se renunţă la datele nerelevante iar pe de altă parte se extrag lucrurile esenţiale.
- generalizarea este operaţia prin care însuşirile extrase cu ajutorul abstractizării sunt extinse la o întreagă clasă de fenomene sau obiecte.

c)Inducţia şi deducţia:
- inducţia este suportul logic al precizării ascendente care porneşte de la baza de date, experienţe concret-intuitive şi de la imagini mintale
- deducţia descrie demersul descendent al gândirii pe verticala cunoaşterii; raţionamentul deductiv porneşte de la general prin inferenţe şi ajunge la particular

Gândirea ca sistem de noţiuni:
• Noţiunea este o condensare selectivă sau integrare de informaţii despre însuşirile generale şi esenţiale ale anumitor clase de obiecte, fenomene, relaţii. Noţiunile se formează în condiţiile dezvoltării psihice şi intelectuale, a operaţiilor de generalizare şi abstractizare, prin integrarea şi modelarea socio-culturală.

În organizarea operaţiilor intelectuale intervin următoarele formule şi strategii:
a) Algoritmica – este strategia gândirii ce utilizează algoritmi. Algoritmii sunt serii strict ordonate de operaţii ce intervin succesiv până se ajunge la îndeplinirea unei sarcini. Ei sunt structuri operaţionale standardizate ce conduc cu certitudine la soluţii.

b) Euristica - este disciplina ce reuneşte procedee menite să conducă la descoperire şi invenţie. Euristica suscită producţia intelectuală divergentă, utilizează sisteme operaţionale plastice şi deschise, cuprinde procedee de elaborare a ipotezelor şi de testare eficientă a acestora.
Exerciţiu: Daţi exemple de două strategii algoritmice şi de două procedee euristice.


Învăţarea cognitivă este o formă a învăţării şcolare prin care se însuşesc cunoştinţele şi operaţiile intelectuale corespunzătoare obiectelor de studiu. În procesul învăţării cognitive au loc:
- formarea conceptelor şi sistemelor de concepte;
- trecerea de la conceptele empirice la cele ştiinţifice;
- dezvoltarea operaţiilor gândirii.

Înţelegerea este o formă de manifestare a gândirii, latura ei funcţională permanentă, prin care se realizează decodificarea semantică a obiectelor, fenomenelor şi acţiunilor prezentate prin raportarea lor la fondul de cunoştinţe acumulate şi sistematizate.
Formele înţelegerii:
- înţelegerea spontană;
- înţelegerea discursivă.

Rezolvarea problemelor – cuprinde trei structuri:
Problema – este un obstacol cognitiv în relaţiile dintre subiect şi lumea sa.
Situaţia problematică – reprezintă neconcordanţa dintre mijloace şi scopuri.
Demersul rezolutiv – constă în asumarea sarcinii de depăşire a obstacolului cognitiv.
Strategii de rezolvare a problemelor:
- anticipativ-exploratorii;
- anticipativ-rezolutive;
- executive.


Aprecieri şi concluzii:
 Pe parcursul orei sunt apreciate răspunsurile elevilor. Sunt întărite răspunsurile bune iar cele eronate sunt corectate.
 Se intervine cu explicaţii suplimentare în cazul în care se constată că elevii au dificultăţi în înţelegerea unor noţiuni sau în rezolvarea unor exerciţii.
 La finalul orei sunt formulate aprecieri generale cu privire la modul în care elevii au realizat sarcinile propuse şi asupra nivelului de asimilare a cunoştinţelor.
 Tot acum, sunt formulate concluzii şi recomandări pentru pregătirea evaluării.

Bibliografie


1)Zlate, M., Mitrofan, N., Cretu, T., Anitei, M., Mitrofan, N.(2008),"Psihologie. Manual pentru clasa a X-a", Ed. Aramis, Bucuresti
2)Cosmovici, A., Psihologie generală, Ed. Polirom, Iaşi, 1996;
3)Zlate, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iaşi 1999.