Obiective:
Oo1: Definirea gandirii pe baza cunostintelor dobandite pana in acel moment.
Oo2: Sa enumere catacteristicile gandirii.
Oo3: Sa explice operatiile gandirii
Oo4: Sa exemplifice operatiile gandirii
Metode didactice
1. Conversatia (10min)
- Salutul. Verificarea prezentei, de asemenea se creeaza si conditiile optime pentru desfasurarea orei.
- Se verifica cunostintele dobandite anterior. Se verifica astfel cunostintele elevilor si gradul de asimilare a acestora.
- Profesorul lanseaza urmatoarea afirmatie “ Se considera ca atunci cand invatam noi gandim”. Apoi li se cere elevilor sa argumenteze. Astfel se subliniaza importanta si necesitatea gandirii in viata omului. Se atinge obiectivul 1.
2. Expunerea verbala (30 min)
- Profesorul scrie pe table titlul lectiei: “Gandirea- definitie, caracteristici, operatiile fundamentale ale gandirii” precum si continutul lectiei:
1. Definitie
2. Caracteristicile gandirii
3. Operatiile gandirii
- Profesul le cere elevilor sa formulize definitii ale gandirii. Apoi acesta va enunta cateva definitii ale gandirii.
- Profesorul va prezenta caracteristicile gandirii.
- Profesorul propune anumite exercitii pentru fiecare operatie fundamentala a gabdirii. Astfel elevii vor invata prin descoperire si problematizare, dupa care profesorul va prezenta operatiile gandirii.
- Profesorul va exemplifica operatiile gandirii.De exemplu “ Analiza si sinteza sunt operatii inverse.” “Comparatia este operatia fundamental a gandirii prin care se stabilesc asemanari si deosebiri dintre doua sau mai multe obiecte,finite,etc.”Dupa fiecare exemplificare va da exemple.
- In principal profesorul va urmari retinerea a cat mai multe informatii inca din timpul orei, nefiind nesesar un studiu intens acasa.
- In cadrul acestei metode se ating obiectivele 2,3 si 4.
3. Conversatia (8 min)
- Elevii vor raspunde la intrebarile profesorului, pe baza lectiei parcurse.
- Profesorul multumeste elevilor pentru participare si ii va nota pe cei mai activi.
I. Captarea atenţiei
- se va realiza discutând pe marginea urmǎtoarei afirmaţii :
Zilnic mergem la şcoalǎ, ne regǎsim locul în clasǎ, ne întoarcem acasǎ pe acelaşi drum, pregǎtim lecţiile, ne întâlnim cu prietenii, vorbim cu membrii familiei.
Zilnic întâmpinăm tot felul de probleme, la şcoală primim cerinţe pe care trebuie să le rezolvăm eficient pe baza cunoştinţelor acumulate, acasă trebuie să îndeplinim sarcinile de zi cu zi cu success, iar pentru a doua zi trebuie să ne rezolvăm temele.
• Cum este posibil sǎ existe atâtea soluţionări pt problemele pe care le avem de rezolvat zi de zi ?
• Ar fi ele posibile fǎrǎ valorificarea cunoştinţelor noastre cu ajutorul gândirii?
• Ce se aflǎ la baza acestei procesări profunde a realităţii ?
Activitatea elevilor: - participǎ la discuţii, argumentându-şi rǎspunsurile ; dezbatere.
Gândirea este procesul psihic care se desfăşoară într-un plan mintal intern, subiectiv, uzând de judecăţi, raţionamente, operaţii cognitive cu ajutourl cărora realizează o procesare profundă a realităţii.
II. Dirijarea învǎţǎrii
Ce este gândirea ?
Gândirea este un process psihic cognitiv superior de procesare a însuşirilor esenţiale, necesare şi logice cu ajutorul unor operaţii abstract formale în vederea înţelegerii, explicării şi predicţiei unor relaţii cauzale din realitate şi a elaborării unor concepte, noţiuni, teorii sisteme cognitive, ca modele mintale ale realităţii.
Formele fundamentale ale gândirii :
1) Noţiuni (termeni)
2)Propoziţii (fraze complexe, compuse, categorice)
3)Raţionamente (inferenţe)
Caracterul procesual al gândirii:
Pe verticala cunoaşterii gândirea evoluează în sens ascendent şi în sens descendent.
• Procesarea ascendentă este dirijată de datele observaţiei, de experineţele individului, de imaginile mintale acumulate în timp. Este modul natural de evoluţie a gândirii umane.
• Procesarea descendentă este dirijată de legi,reguli,norme,principii. Este o evoluţie a gândirii realizată prin învăţare,instrucţie şcolară,educaţie. Are un caracter imperativ,se impune gândirii noastre şi derivă din nivelul cunoaşterii umane la un moment dat.
Caracterul mijlocit al gândirii
- în gândirea directă,dirijată de date empirice,gândirea este mijlocită prin experineţela perceptivă,prin imaginile de repreyentare,toate acestea sunt atocate în memorie şi vehiculate cu ajutorul limbajului.
- în procesarea ascendentă este flosit limbajul cotidian,iar în procesarea descendentă limbajul de specialitate (ghidat de norme, de cunoştinşele acumulate)
Caracterul abstract-formal al gândirii
- “Să facem abstracţie de...şi să ne concentrăm asupra...” demonstrează faptul că gândirea este desfăşurată într-un plan mintal intern, subiectiv.
- gândirea se ghidează după reguli, norme ale logicii,este o gândire propoziţională(utilizează propoziţii,adică judecăţi ipotetico-deductive, avansează ipoteze pe care încearcă să le verifice)
Caracterul finalist al gândirii
De ce gândim? În mod sigur pentru că trebuie să găsim soluţionări problemelor cu care ne confruntăm. Cu alte cuvinte demersurile noastre au o finalitate, un scop bine definit: elaborarea unui model mintal a unor explicaţii şi a unor răspunsuri cu privire la implicaţiile concepţiilor situaţiei problematice.
III.Obţinerea performanţei ; asigurarea feed-back-ului
- se vor trece în revistǎ elementele-cheie ale temei, prezente în schema lecţiei
- pe baza datelor privind funcţionarea gândirii aceştia vor efectua o problemă cu ajutorul experinţelor antrioare.
IV. Evaluarea performanţei
- vor relolva o problemă de logică/vor alcătui câteva enunţuri pornind de la un cuvânt dat, după care vor avea loc dezbateri care vor demonstra caracterul operaţional şi finalist al gândirii.
Evaluarea orala la sfârșitul orei prin realizarea unei scheme pe baza celor memorate- un test de gândire/ o problemă de rezolvat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu